Sarmizegetusa se află situată în partea de vest a Ţării Haţegului, la aproximativ 8 km de „Porţile de Fier ale Transilvaniei”, de unde se face trecerea în Banat.

În antichitate romanii au construit aici capitala provinciei Dacia, "Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa". Zidurile oraşului aveau o lungime de 500 x 600 m şi închideau în interior o suprafaţă de aproximativ 33 ha. Pe o suprafaţă de 60-80 ha, în afara zidurilor de incintă ale oraşului, romanii au construit numeroase monumente publice, case particulare, morminte, etc.

Pe lângă această zonă locuită propriu-zis, oraşul mai dispunea de un "territorium", unde cei care îşi puteau permite se retrăgeau pe timp de vară, existau "villa rustica", ferme romane, cum sunt cele de la Hobiţa sau de la Sântămărie Orlea, ori existau aşezări de rang inferior, cum sunt "Aquae" (Călan Băi) sau "Germisara" (Geoagiu Băi), unde se făceau băi termale încă din antichitate. Dar acest "territorium" se extinde înspre est până în Munţii Apuseni,....

Sarmizegetusa se află situată în partea de vest a Ţării Haţegului, la aproximativ 8 km de „Porţile de Fier ale Transilvaniei”, de unde se face trecerea în Banat.

În antichitate romanii au construit aici capitala provinciei Dacia, "Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa". Zidurile oraşului aveau o lungime de 500 x 600 m şi închideau în interior o suprafaţă de aproximativ 33 ha. Pe o suprafaţă de 60-80 ha, în afara zidurilor de incintă ale oraşului, romanii au construit numeroase monumente publice, case particulare, morminte, etc.

Pe lângă această zonă locuită propriu-zis, oraşul mai dispunea de un "territorium", unde cei care îşi puteau permite se retrăgeau pe timp de vară, existau "villa rustica", ferme romane, cum sunt cele de la Hobiţa sau de la Sântămărie Orlea, ori existau aşezări de rang inferior, cum sunt "Aquae" (Călan Băi) sau "Germisara" (Geoagiu Băi), unde se făceau băi termale încă din antichitate. Dar acest "territorium" se extinde înspre est până în Munţii Apuseni, "Ampelum" (Zlatna) s-a rupt şi s-a dezvoltat din teritoriul Sarmizegetusei, iar înspre vest "Dierna" (Orşova) s-a divizat din teritoriul capitalei. Traian a fondat un singur oraş în provincie şi acela a fost "Colonia Dacica", următorii împăraţi au pus bazele altor 10 sau 11 comunităţi urbane, din care Sarmizegetusa a devenit mamă pentru alte patru oraşe.

După retragerea armatei şi a administraţiei romane la sud de Dunăre, în 271-275, amfiteatrul de aici va fi blocat de către o populaţie romanică cândva în sec. IV. Undeva în colţul de nord-est a oraşului a fost descoperită o clădire de sfârşit de secol IV şi început de secol V, aceasta fiind o limită cronologică până la care oraşul va fi locuit în antichitate.

O linie de pătrundere a slavilor dinspre Banat este atestată prin numele localităţilor Teregova, Voislova, Bucova, Grădişte (satul se va numi din nou Sarmizegetusa doar din epoca contemporană).

Anul 1924 marchează reluarea cercetărilor ştiinţifice ale metropolei romane, prin sprijinul acordat de către Al. Lapedatu, preşedintele „Comisiunii” şi „Institutul de Arheologie al Universităţii din Cluj” reprezentat de către C. Daicoviciu şi de colaboratori precum J. Mallász la început, O. Floca, M. Macrea sau M. Moga mai târziu. Pentru a se valoriza piesele descoperite se vor pune bazele unui muzeu.

Un moment important în progresul săpăturilor arheologice de la Sarmizegetusa, îl constituie în anul 1934 vizita regelui Carol al II-lea, însoţit de fiul său, Mihai. Cu acest prilej cei doi se vor semna în cartea de oaspeţi a muzeului. De altfel, regele Mihai va reveni anul următor însoţit de colegii de şcoală, iar ultima sa vizită o va întreprinde în anul 1997, însoţit de regina Ana. De-a lungul timpului au trecut pragul muzeului numeroase personalităţi din lumea culturală, ştiinţifică sau politică: Dr. Petru Groza care începând din anul 1932 va veni de mai multe ori; Lucian Blaga şi Caius Brediceanu în anul 1936; Constantin Brâncuşi în anul 1937; Nicolae Iorga în anul 1939.

Noua expoziţie de bază se doreşte o îmbinare între vechi şi nou, între trecut şi prezent. Pe lângă piesele originale descoperite în timpul cercetărilor am încercat, prin intermediul arheologiei experimentale, să oferim vizitatorului o imagine a cum trebuie să fi arătat acestea în urmă cu aproape 2000 de ani.