FOTOGRAFII VECHI DE FAMILIE DIN BANAT
CRONICĂ DE COLECȚIE: ALEXANDER ȘI SIMONA MEGERLE
22 iulie – 10 august 2025, Sala Media
Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă marți, 22 iulie 2025, de la ora 18.00, la Sala Media, la vernisajul expoziției Fotografii vechi de familie din Banat. Cronică de colecție: Alexander și Simona Megerle.

Colecția Alexander și Simona Megerle cuprinde un patrimoniu foarte variat, nucleul acesteia o reprezintă piesele de ceramică tradițională românească și nu numai (decorativă, dar și utilitară), piese de costum tradițional, furci de tors, căuce, fotografii vechi. Fiecare obiect din această colecție reprezintă o poveste de teren, dar și o poveste de viață a celor care le-au realizat, deținut sau păstrat cu sfințenie, fotografiile de familie fiind adevărate ferestre spre trecut. Majoritatea fotografiilor de familie din Banat expuse sunt din ultimele decenii ale sec. al XIX-lea (când a te fotografia era în primul rând o declarație a statutului social) și sec.....

FOTOGRAFII VECHI DE FAMILIE DIN BANAT
CRONICĂ DE COLECȚIE: ALEXANDER ȘI SIMONA MEGERLE
22 iulie – 10 august 2025, Sala Media
Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă marți, 22 iulie 2025, de la ora 18.00, la Sala Media, la vernisajul expoziției Fotografii vechi de familie din Banat. Cronică de colecție: Alexander și Simona Megerle.

Colecția Alexander și Simona Megerle cuprinde un patrimoniu foarte variat, nucleul acesteia o reprezintă piesele de ceramică tradițională românească și nu numai (decorativă, dar și utilitară), piese de costum tradițional, furci de tors, căuce, fotografii vechi. Fiecare obiect din această colecție reprezintă o poveste de teren, dar și o poveste de viață a celor care le-au realizat, deținut sau păstrat cu sfințenie, fotografiile de familie fiind adevărate ferestre spre trecut. Majoritatea fotografiilor de familie din Banat expuse sunt din ultimele decenii ale sec. al XIX-lea (când a te fotografia era în primul rând o declarație a statutului social) și sec. al XX-lea, oferind o viziune coerentă asupra costumului tradițional din zonă, a obiceiurilor și a momentelor comunitare importante, dar și a transformărilor survenite în ideea de a te fotografia în comunitățile tradiționale (în diverse forme de emancipare).

Pe lângă fotografia etnografică, realizată de artiști sau etnografi, un important loc în cercetarea antropologică îl ocupă fotografiile realizate în atelierele sătești. În acest caz fotografiile își au propria istorie în cadrul familiei, personajele din acestea sunt cunoscute de urmași.

Fotografiile de familie dețin o foarte mare varietate de detalii ce captează interesul cercetătorilor. Pe lângă funcția complementară, în cadrul povestirii vieții, acestea înglobează detalii legate de îmbrăcămintea, ținuta, generațiile, rangul social și economic al fotografiaților, raportul dintre proprietar și fotografii, transformările care s-au produs pe parcursul deceniilor. De asemenea, și persoana fotografului, locul, timpul, modul, funcția fotografierii, aranjarea persoanelor fotografiate, dimensiunile, anexele fotografiei ne oferă informații suplimentare importante.

Fotografia, treptat, s-a integrat în cultura fiecărei pături sociale, devenind un mijloc de documentare. Prin fotografiile vechi de familie se poate cunoaște imaginea societății, noțiunea și funcția familiei, a generațiilor, a grupurilor de activitate, precum și datele legate de costumul tradițional. În fotografii, cele mai multe dintre costume sunt de sărbătoare, fie datorită importanței momentului în care au fost realizate acestea – nuntă, naștere, înmormântarea, sfințirea casei, plecatul în cătănie, momente solemne, hramuri. Un număr foarte mic de fotografii găsite în teren, din perioada interbelică și postbelică, îi surprind pe oameni la munca câmpului sau la clacă.

Astfel, cele 40 de fotografii de familie aduse în această expoziție, la Muzeul Național al Țăranului Român, constituie o oglindă a realităților satului bănățean, nu prin obiecte propriu-zise, ci prin imagini de o reală valoare artistică și etnografică.

Curatorul expoziției: dr. Silviu Horațiu Ilea, muzeograf

Expoziția va putea fi vizitată în Sala Media, în perioada 22 iulie – 10 august 2025, de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Lunea, marțea și cu ocazia sărbătorilor legale este închisă.

O parte din obiectele expuse au fost supuse unui tratament de conservare preventivă prin anoxie, cu ajutorul aparatului Isoscell, pentru a fi protejate în mod ecologic și non-invaziv împotriva dăunătorilor. Această intervenție face parte din eforturile Muzeului Național al Țăranului Român de a valoriza colecțiile particulare și de a sprijini conservarea pe termen lung a patrimoniului material în cadrul proiectului „Mâini de aur. Semicentenarul restaurării românești”, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.


Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, RFI România, Historia, Igloo, Arhitectura, Observator Cultural, Infinitezimal, Revista Timpul, Ziarul Lumina, LiterNet.ro, Agenția Națională de Presă AGERPRES, spotmedia.ro, www.ordineazilei.ro, www.modernism.ro, propagarta.ro, www.matricea.ro, www.promenadaculturala.ro, www.daciccool.ro, www.gokid.ro, aiciastat.ro, www.invietraditia.ro, www.accmediachannel.ro, revistapatronatuluiroman.ro, cultura.ro, www.iqool.ro, arthood.ro, www.News24.ro, www.qmagazine.ro, visitbucharest.today, zelist.ro