EXPONATUL LUNII AUGUST
Medaliile dedicate Expoziției Cooperatorilor din anul 1894

Cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea a constituit perioada de răspândire a expozițiilor universale, naționale și specializate, prin intermediul acestora inovațiile sau realizările înregistrate în varii domenii de activitate fiind împărtășite publicului. În acest sens, pentru spațiul românesc domnia Regelui Carol I a fost marcată de astfel de evenimente culturale ce evocau progresul rezultat în societate în domenii precum economia, educația, arta sau în domeniul militar.

Astfel, cu ocazia proiectului „Exponatul lunii”, aducem în atenția publicului vizitator o serie de piese mai puțin cunoscute, emise cu ocazia „Expoziției Cooperatorilor” din august 1894. Fiind un eveniment căruia nu i-a fost acordată o atenție sporită, acesta nu a fost suficient abordat de istoriografia românească. Cu toate acestea, manifestarea în cauză merită amintită, cu precădere ținând cont de faptul că ediția din anul 1894 a fost plasată sub patronajul spiritual al cuplului princiar format din A.S.R. Ferdinand și Maria, iar în....

EXPONATUL LUNII AUGUST
Medaliile dedicate Expoziției Cooperatorilor din anul 1894

Cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea a constituit perioada de răspândire a expozițiilor universale, naționale și specializate, prin intermediul acestora inovațiile sau realizările înregistrate în varii domenii de activitate fiind împărtășite publicului. În acest sens, pentru spațiul românesc domnia Regelui Carol I a fost marcată de astfel de evenimente culturale ce evocau progresul rezultat în societate în domenii precum economia, educația, arta sau în domeniul militar.

Astfel, cu ocazia proiectului „Exponatul lunii”, aducem în atenția publicului vizitator o serie de piese mai puțin cunoscute, emise cu ocazia „Expoziției Cooperatorilor” din august 1894. Fiind un eveniment căruia nu i-a fost acordată o atenție sporită, acesta nu a fost suficient abordat de istoriografia românească. Cu toate acestea, manifestarea în cauză merită amintită, cu precădere ținând cont de faptul că ediția din anul 1894 a fost plasată sub patronajul spiritual al cuplului princiar format din A.S.R. Ferdinand și Maria, iar în luna în care evenimentul a avut loc evenimentul era celebrată, în data de 24 august, ziua de naștere a viitorului suveran al României. În acest sens, merită amintit faptul că Principele Ferdinand a fost personalitatea proeminentă în cadrul evenimentului, activitatea Alteţei Sale Regale din cadrul expoziției fiind urmărită cu interes în presa vremii.

Primele informații cu privire la ediția din anul 1894 a expoziției se regăsesc în cadrul publicației „Universul Literar”, în numărul 20 apărut în data de 16/28 mai 1894, fiind anunțat faptul că „D-nii arhitecți I. Socolescu și St. Ciocârlan, au terminat planurile construcțiunei expoziției cooperative”. În cadrul articolului era menționat și faptul că „Lucrările din grădina Cișmegiu – loc în care urma ca evenimentul să se desfășoare – vor începe septămâna viitoare” .

Publicațiile epocii ne oferă, de asemenea informații cu privire la momentul solemn al deschiderii expoziției. În cadrul numărului 37 din 12/24 septembrie 1894, Universul Literar anunța faptul că „expoziția s-a deschis în ziua de 29 august. La orele două fără un sfert mai toate societățile din capitală, cu drapele și muzică în frunte intonând «Deșteaptă-te române», își fac aparițiunea în Cișmegiu. Aci s-așează pe două rânduri, în aleea cea mare, așteptând sosirea A.S.R. prințului Ferdinand. La orele 2 sosește prințul moștenitor însoțit de suita sa, de domnii miniștri Ghermani și Tache Ionescu, de generalii Vlădescu și Arion, de d. Ministru al Italiei, de prefectul poliției. În fața pavilionului celui mare I.P.S.S. Mitropolitul Primat oficiază serviciul divin. Apoi prințul moștenitor întovărășit de suită, miniștri și public, pătrunde în pavilionul național. Aci d. Butculescu arată, printr-un discurs bine simțit, mersul societăței de la 1881 încoa și foloasele ce ea a adus cooperatorilor. Prințul Moștenitor felicită pe d. Butculescu de stăruință depusă pentru deschiderea acestei expozițiuni, urează succes expozanților și declară expozițiunea deschisă. În urmă A.S.R. cercetează cu deamănuntul fiecare secțiune a pavilionului, vorbind și felicitând pe fiecare expozant în parte. La ora 3.13 A.S. a eșit din pavilionul național și s-a dus de-a dreptul la chioșcul berăriei Luther, unde a fost primit de d-na Luther, care a oferit câte un pahar de bere atât prințului cât și întregei suite. De acolo A.S. a mers la chioșcul fabricei de șampanie Müller & Comp. din Brăila, unde i s-a oferit un pahar de șampanie [...]. De aci A.S. s-a îndrumat către pavilionul internațional unde a vizitat cu de amănuntul toate obiectele expuse. Apoi prințul Ferdinand, împreună cu întreaga sa suită, s-a dus în fața pavilionului național, unde mai mulți membri ai societăței Dacia Traiană au jucat un dans național. În urmă A.S. a vizitat chioșcul d-lui Hermann I. Rieber, fabricant de trăsuri, care e situat pe aleea cea mare a grădinei Cișmegiu. După aceia prințul s-a dus la restaurantul Paraschivescu unde a beut bere cu I.P.S.S. Mitropolitul primat. Un taraf de lăutari, îmbrăcați în costum național, a primit pe A.S. cu cântecul «Deșteaptă-te române». La ora 4 A.S. a părăsit Cișmegiul” .

Detalii cu privire la atmosfera existentă în cadrul expoziției, precum și cu privire la modul în care aceasta era amenajată ne revin din publicația „Vatra. Foaia ilustrată pentru familie”. În cadrul celui de-al treilea număr al periodicului se amintea despre existența a două pavilioane, primul fiind național, iar cel de-al doilea internațional. Referitor la pavilionul naționale se menționa faptul că obiectele expuse sunt din toate ramurile industriei. „Cea mai bogată parte a pavilionului este secțiunea domeniului Coroanei. Această secțiune cuprinde o orbitoare varietate de produse industriale, multe dintre ele de o ingeniositate rară. Pe lângă secțiunile cari cuprind obiecte curat industriale, mai sunt două secțiuni cari țin de domeniul artei: secțiunea musicală și secțiunea sculpturii și a picturii. Sunt expuse o mulțime de instrumente musicale fabricate în țară, instrumente de suflat, de metal și de lemn, violine, flaute, piane, etc. Între obiectele expuse e de mare importanță un flaut expus de domnul C.M. Cordoneanu, flaut inventat de D-sa. Cu acest flaut, având aceeași digitatură ca flautele obicinuite, se pot face toate trilurile cari până acum erau imposibile. De asemeni trilurile cari până acum erau defectuase, se fac cu perfectă claritate. În secțiunea Domeniul Coroanei sunt expuse instrumente musicale din lemn – flaute, vioare, piane, etc. – toate fabricate din materialul de pe Domeniul Coroanei [...]. În secțiunea picturei sunt expuse lucrări de ale D-lor Șoldănescu, Jiquidi, Voinescu, Nestorescu, Poenaru, Bălănescu, Angelescu etc., și de ale Doamnelor Eliescu, Mureșanu și Emilian. Sculptură au expus D-nii Mirea, Bălăcescu, Constantinescu, Dose etc. Sunt și câteva picturi străine. În urmă e o secțiune care atinge știința: e exposiția numismatică și etnografică a d-lui Butculescu. Sunt expuse monete vechi și noi – o colecție foarte bogată, – fel de fel de obiecte mici de artă egipteanu, romană, greacă etc., obiecte de teracotă arme, etc. Toate sunt proprietatea domnului Butculescu” . Obiectele etalate în cadrul secțiunilor urmau a fi jurizate și premiate de o comisie, al cărei președinte era principele Ferdinand . În partea finală a articolului se amintea că „exposițiunea îți lasă o impresie bună. Nu e mare, dar e îndestulătoare, mai ales că a încăput pe acest teren” .

Publicațiile epocii oferă informații și referitor la momentul închiderii expoziției, moment la care au participat și Suveranii României, „primiți cu vii aclamațiuni, conduși prin toate pavilioanele și întâmpinați cu buchete de flori și diferite producte ale industriei naționale, precum: „cărți, fructe zacharisite, unu paravenu, o nouă varietate de rose ș.a ”. În cadrul unuia dintre articolele dedicate descrierii finalizării evenimentului se amintea faptul că expoziția urma a fi redeschisă primăvara anului următor, primăria capitalei cedând și atunci „locul cuvenit în grădina publică Cișmegiu” .

Colecțiile Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” păstrează o serie de mărturii, realizate cu prilejul acestui eveniment, dintre acestea în cadrul prezentei expoziții regăsindu-se modele ale medaliilor-jetoane emise cu ocazia expoziției.

Primul model de jeton este reprezentat de o medalie circulară cu diametrul de 35 mm. având pe avers busturile Principelui Ferdinand I și a Principesei Maria, redate din profil. Acestea sunt încadrate de inscripția: „Principele Ferdinand și Principesa Maria Patroni”. Pe reversul piesei este reprodusă macheta clădirii expoziției, mărginită de o parte și de alta de plopi, alături de inscripția „Expozițiunea Cooperatorilor 29 August 1894, Bucuresci”.

Cea de-a doua piesă, cu diametrul de 29 mm. are dispusă pe avers inscripția „Amintire de Visitare a Expoziției Naționale din Gradina Cismigiu 1894”, reversul fiind similar exemplarului prezentat anterior, având dispusă macheta clădirii expoziției, mărginită de o parte și de alta de plopi și inscripția „Expozițiunea Cooperatorilor, București”.

Am amintit anterior faptul că obiectele etalate de expozanți în cadrul secțiunilor urmau a fi premiate, astfel că am considerat de cuviință să aducem în atenția publicului și două diplome acordate într-o ediție anterioară a evenimentului, cea din anul 1884, ce atestă conferirea unor premii de către juriul expoziției. Prima dintre acestea este emisă în vederea acordării medaliei de argint colonelului Holban pentru lucrările conferite în lemn, iar cea de-a doua diplomă atestă conferirea medaliei de aur Atelierului de Croitorie al Ministerului de Război. Deși aceste documente nu au fost emise cu ocazia expoziției din anul 1894, modelul lor este similar în linii mari, iar calitatea pieselor reflectă considerația manifestată față de acest eveniment.

Merită amintit, de asemenea, și faptul că în colecțiile Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” regăsim o altă piesă importantă realizată de către M. S. Regina Elisabeta cu prilejul acestui eveniment, anume o pătură ce a fost dăruită viitorului monarh al României, Carol al II-lea. Despre această piesă regăsim informații și în publicațiile periodice apărute în epocă. În cadrul numărului 46 al Universului Literar, apărut în 14/26 noiembrie 1884 se amintea faptul că în cadrul secțiunii Domeniul Coroanei a fost etalată „plapoma micului prinț Carol”, realizată de M. S. Regina Elisabeta, în cinstea acestei piese autorul Ioan de Linche Slătineanu compunând opera „Nani bobocel – poemă făcută cu acul” .

Nani bobocel
(poemă făcută cu acul)

De mătase dați’mi fire
Și un ac cu vârf vrajit,
Voiu să cânt cu fericire
Cântec nou neauzit
Pruncului ce ne-a sosit.

Vreau să’i fac o plăpumioară
Cum vr’un rege n’a visat,
Mlădioasă și ușoară
Cu desen din flori format
Și de doru’mi inspirat.

Am prin colțuri, ca’n vestminte
D’arhierei și de’mperați,
Să așez cu luare-aminte
Heruvimi mici, bucălați
Și la gâturi aripați.

În mijloc can’ntr-o grădină,
Am să pun flori cu prisos,
Trandafiri, aglici, sulfină,
Tot ce este ne’ndoios
Mai drăguț și mai frumos.

Cu menire de embleme,
Voiu broda cu mâna mea
Edelweis și crizanteme
Cu petale ca de nea
Și cu formele de stea.

Să leg florile’ntre ele,
Am știut de am luat
De la vechile dantele
Împletitul lor bogat,
Cu nimic asemănat.

Valansiene și Bruxele,
Tot ce au mai strălucit
Strălucitele rețele
Care lumea au uimit
Taina lor mi-au desvelit.

Viitoru’ți plin de soare
Eu cu gândul ți’l privesc,
Și’n simbolica scrisoare
De aceea ce’ți doresc
Voiu aicea să’ți vorbesc.

Nani, nani, prunc ce-o dată
Domn și rege o să fii,
Ți este calea însemnată
Ca mai mare să devii
Peste sute, peste mii.

Da, vei ști ca prin dreptate
Și iubire să domnești;
Da, vei ști cu caritate
Suferința s’o ndulcești,
Printre domni să strălucești.

Lumea’ntreg’o să te vadă,
Drag erou, în viitor,
Susținând cu a ta spadă
Numele resunător
Al românului popor.

Și voi da guruții tale
Darul cel mai prețios
Ce deschide ori ce cale:
Ți-oiu da zâmbetu’mi voios
Și cuvântu’mi mângâios.

Peste leagănul în care
Dormi acum copil regesc,
Eu întind cu’nduioșare
Țesătura ce împletesc,
Cu ea vrând să te’nvelesc.
Asst-fel cântă și’mpletește
Carmen Silva ne’încetat
Și poema se urzește
Binișor, frumos, treptat,
Și poema s’a’ncheiat.

Sufletul întreg își pune
În aceste combinări:
Ori-ce ochiu o rugăciune,
Ori-ce punct are vibrară
Ce șoptesc domnești urări.

Dr. Lucian-Mihai Ion
Conservator